My ups and downs

zilele trecute mi-a incantat auzul un monolog superb tinut de Baz Luhrmann. e superb …

delight yourselves:

Baz Luhrmann- Everybody is free to wear sunscreen

via

read more »

tineretea … ce inseamna asta pentru omuletii de pretutindeni? pentru cei care se inscriu in categoria mai inainte mentionata e clar, nu e niciun dubiu. pentru tinerii in devenire, adica pentru copii, e un fel de ideal si in majoritatea cazurilor acestia din urma ii privesc cu admiratie pe cei doar cu putin mai mari decat ei (dar probabil la fel de copii). si acum sa trecem si la partea urata: cei mai in varsta in general nu au deloc o parere buna despre noi, tinerii; si cu cat sunt mai inaintati in varsta parerea se inrautateste. este oare asta un lucru bun? conflictul dintre generatii e un lucru pozitiv? intr-o oarecare masura as zice ca da deoarece ne determina pe noi sa ii depasim in gandire si realizari pe cei mai mari. partea proasta vine odata cu discutiile in contradictoriu si cu certurile pe teme strict legate de acest conflict. asa ma enrveaza cand aud pe strada – si nu de putine ori mi se intampla – expresia “tinerii din ziua de azi”; dar voi, cei care o folositi, cum ati fost la vremea voastra? zilele trecute mai putin si intram in vorba cu un nene mai batran pe care il auzeam cum critica vehement noua generatie; pacat ca venise tramvaiul.

eu ma tot gandesc la cum voi fi in viitor si sper ca voi avea aceeiasi libertate in gandire; dar oare inaintasii mei nu au zis la fel? si uite unde au ajuns la randul lor. eu sper din tot dinadinsul sa reusesc ce mi-am propus insa cu trecerea timpului devin tot mai sceptic; semn rau …

nu ar strica daca lumea ar avea mai mult respect pentru noi, pentru energia noastra, pentru visele noastre nebunatice, pentru idealurile pe care ni le punem singuri, pentru intensitatea cu care traim …

timpul … ce este timpul? primul sens gasit in dex este: “TIMP, (II, V, rar IV) timpuri, s.n., (IV, înv. şi II) timpi, s.m. I. S.n. Dimensiune a Universului după care se ordonează succesiunea ireversibilă a fenomenelor.” cat de necuprinzatoare este aceasta definitie. oare asta e tot ce poate reprezenta timpul? nu …

traim in secolul vitezei si suntem intr-o goana continua dupa timp; niciodata nu e suficient si vrem sa avem cat mai mult. singura problema a acestui rationament e ca atunci cand ajungem sa il avem suntem pusi in situatia de a-l pierde fara rost. complicata situatia cu timpul asta …

oare ce as face in situatia in care as avea timpul dar mi-ar lipsi substanta cu care sa il umplu. cum as gasi ceva de facut? ce tel mi-as pune? as reusi sa-l indeplinesc stiind cum reactionez cand nu sunt presat de timp? in orice caz as avea o mare problema: as sta mult prea mult pana as lua o decizie (ajung din nou la ele – deciziile) si as pierde si mai mult analizand-o la final.

time is money … foarte caracteristica vorba. oare cum ar fi sa avem la dispozitie si timp care sa nu coste. am fi pusi in situatia de la punctul precedent? sau ne-am bucura de clipele traite in “libertate”?

constat ca am expus multe idei incomplete asa ca e cazul sa iau o pauza si sa las pe altcineva sa mediteze la eternul timp …

se lasa seara, ziua se pierde in intunericul noptii, o alta fila de calendar dispare in neinteresant, o multime de gaze dispar dupa o impresionanta viata de o zi, gandurile mele incep sa se aventure din nou in necunoscut fara a avea vreo destinatie precisa …

imi lipseste agitatia, tevatura, prietenii, omuletii, munca, distractia, nesomnul, conversatiile, zilelele …

oare cum se face curat in gandire, cine poate aranja lucrurile acolo? oare cum se iau cele mai bune decizii?

revin cand ajung la o destinatie, la o giamandura, la un punct de sprijin …